… Locuri de muncă sezoniere în marile orașe sunt greu de găsit parțial din cauza celor care vin cu viză de vacanță de lucru (doar aproximativ 8000 din Anglia) parțial din cauza populației destul de mari de studenți pentru care (în condițiile în care taxele de școlarizare sunt mici și fff burse putine) un ban facut in vacanta este vital.
Nu prea înțeleg ce îi face pe irlandezi, englezi, germani, germani sau italieni să bată drumurile în căutarea unui loc de muncă… și sunt mulți pe care îi întâlnești peste tot. Am vorbit cu un irlandez care trăiește de un an și care mi-a spus că va face tot posibilul să-și prelungească viza pentru că este o recesiune în Irlanda și nu are nicio șansă să-și găsească un loc de muncă. I-am reamintit că este cetățean al UE și că își poate încerca norocul în oricare dintre cele 15 state membre. Am auzit un italian vorbind la telefon acasă despre cum și-a găsit în sfârșit un mic loc de muncă, luând sistematic toate restaurantele și barurile din Auckland la rând… Germanii și canadienii lucrează pentru aproximativ 50% din salariu pentru cine l-ar duce acasă… nu mă întreba de ce nu pot să-ți spun. „Experiența culturală” contează probabil mai mult pentru ei în sine decât banii. Menționez că în rândul populației mari de lupte europene care vine cu Viza de Vacanță Muncă, 400-450 USD pe săptămână este considerat un salariu satisfăcător. Printre aceștia se numără mulți ratați vara, dar și profesioniști adevărați, în special englezi cu o carieră în spate, care își propun locuri de muncă în structurile guvernamentale din Welington… în timp ce așteaptă și dau interviuri între timp, bugetul lor se subțiază și au a accepta orice.
Altfel se face mai cald aici… soarele este foarte puternic și puțin periculos… ai impresia că nu te mușcă pielea nimic altceva… și mai e ceva, lumina, când e senin afară, lumina este atât de puternică încât dacă tu’ nu te obișnuiești cu asta începe să te doară capul (ca în iarna noastră pe vârful muntelui când razele soarelui se reflectă pe zăpadă) … ziua este și ea foarte lungă – se luminează pe la 5 și se întunecă după 10, 30 (și vara încă nu a venit)… despre vară… Crăciunul se apropie și reclamele de aici îl arată pe Moș Crăciun învelit în haine de blană, cu pălărie și mănuși… ce vor înțelege bieții copii când îl vor vedea pe Moș Crăciun îmbrăcat așa cand te topesti la caldura, nu stiu, oricum e amuzant.
Despre nivelul de trai al oamenilor de aici… ce să spun… aș spune că este decent… dar nu mai mult… nimic luxos… nimic ostentativ… strict necesar peste tot. Căsuțele, în general îngrijite, curate… dar modeste… prefabricate în mare parte din lemn… În Queenstown, de exemplu, o casă cu 3-4 camere costă în jur de 150.000 de dolari, deși nu prea îmi dau seama ce poate costa atât de mult. multe la o baracă. Nu am văzut încă vile ca cele construite în jurul nostru în zona Breaza, Sinaia sau Predeal… probabil sunt de la 500.000 de dolari în sus. Costul general al vieții mi se pare mic și în comparație cu salariul mediu și deci cu puterea de cumpărare.
Ce mi-a plăcut la Auckland a fost atmosfera sportivă bună. Toată lumea pare să se pregătească pentru o aventură. Cumpărarea de mașini… strângerea de echipamente și informații pentru expedițiile pe Insula de Sud… toată lumea vrea să aibă experiențe grozave… sărituri cu parașuta sau sărituri bungy… nebunești. Magazinele de articole sportive sunt cele mai bine dotate din câte am văzut până acum. În timpul verii, aproape 1/3 din populația țării sunt turiști care vin preponderent din Europa de la 20.000 KM distanță… când cred că am avea destule să vedem și să trăim aventura cât mai departe…
O asemanare cu Romania? … aspectul banilor … Cred că Mugur Isărescu de aici s-a inspirat din designul bancnotelor românești. Sunt similare ca design… același material (plastic) aceleași elemente de siguranță. Biletul verde de 10.000 de lei seamănă perfect cu bancnota de 20 USD.
Revenind la problema casei… se pare că este destul de serios pe aici… există întotdeauna scandaluri din casă în valoare de sute de mii de dolari care sunt umede și putrede. Le construiesc pe un schelet de bețe subțiri de lemn, între bețe pun un fel de vată pentru a asigura izolația și pe o parte și pe cealaltă un fel de placaj. La prima vedere, unele sunt foarte frumoase… dar în pereții pereților cresc colonii bogate în insecte, în special furnici și odată cu pătrunderea apei (aici nu ploua) sunt ciuperci care provoacă tot felul de probleme respiratorii, mai ales în astmatici. Ideea unui geam dublu este necunoscută aici, deși iarna cred că este foarte frig… dacă stau noaptea cu caloriferul aprins vara. Un plus pentru Europa ar fi oamenii…
Dar există și o mulțime de oameni care sunt destul de amarați. La cârciumă, localnicii vorbesc cu amărăciune despre vremurile bune și despre țara care o ia razna… nimic nou pentru mine… și în Anglia un inginer șomer îmi explică cum s-a prăbușit întreaga economie britanică, domnule. The
plecarea tinerilor absolvenți din țară după cum am auzit oamenii vorbind este o regulă. Să studiezi aici costă destul de mult, puține burse, aproximativ 8% din populația țării este studenți… Nu sunt surprins că nu poate absorbi piața. Absolvenții nu pleacă neapărat din lipsă de bani ci mai ales din lipsă de oportunități. Toate facultățile își fac publicitate în prospecte pentru candidați prin oportunitatea pe care o oferă de a urma o carieră „în străinătate” după absolvire. Universitățile de aici au prestigiu… iar atragerea studenților străini (la taxe uriașe) este o afacere profitabilă. Despre romanii asa cum sunt vazuti… inca nu mi-am facut impresie… este doar sigur ca lumea de aici, spre deosebire de alte locuri in care am fost, a auzit in mod surprinzator de Romania si de romani… in rest… ultimul local pe care l-am vorbit. când i-am spus că sunt din România mi-a spus că are două tractoare „Universale” românești de care este foarte mulțumit… să vadă.
Pt. pentru cei care vor să emigreze, aș recomanda un calcul rece al cheltuielilor și perspectivelor pe care le are aici un nou venit. Merită pentru cei care nu au nimic de pierdut în România pentru alții… Nu știu, oricum e prea devreme să comentez asta. … cineva a spus că emigrarea în NZ este doar pentru cei puternici … aș rectifica … este doar pentru cei FOARTE puternici. Pentru cei care vor să emigre, o fac gândindu-mă la plaje, la soare și la apa azurie… ar fi bine de știut că NZ înseamnă muncă în primul rând… pentru 80-90% dintre emigranți, muncă fizică pentru câteva luni pentru alții câțiva ani, pentru alții o viață… pentru un venit capabil să le asigure un trai decent, să zicem de la o zi la alta… și eventual o săptămână de vacanță undeva. Din câte am văzut, NZ nu pare a fi locul potrivit. ” Excepție aici sunt anumite categorii de profesioniști de înaltă calificare care au salarii mari… dar le-ar avea oriunde în lumea civilizată pentru că toată lumea îi vânează… sau „oameni deștepți”… cei care știu să facă bani. .dar aceasta categorie merge bine in Romania ca si oriunde altundeva. Este încă o problemă pe care încă nu o pot comenta… teoretic aici ar fi toate condițiile pentru a începe o afacere… corupție aproape de 0… stabilitate… securitate… totuși, românii nu prea se mișcă așa. Excepție aici sunt anumite categorii de profesioniști de înaltă calificare care au salarii mari… dar le-ar avea oriunde în lumea civilizată pentru că toată lumea îi vânează… sau „oameni deștepți”… cei care știu să facă bani. .dar aceasta categorie merge bine in Romania ca si oriunde altundeva. Este încă o problemă pe care încă nu o pot comenta… teoretic aici ar fi toate condițiile pentru a începe o afacere… corupție aproape de 0… stabilitate… securitate… totuși, românii nu prea se mișcă așa.
Apropo de frumusețea locurilor, NZ este cu adevărat frumoasă… dar și România este frumoasă… munții noștri pot concura oricând cu munții Insulei de Sud… poate nu au nici măcar 3000 m dar sunt mai împăduriți, cu păduri grele de foioase… Marea și plajele da… trebuie să vezi, dar nu prea poți sta la plajă mai mult de 20 de minute pentru că acest soare chiar îți decojește pielea.
Pentru cei care se gândesc să aplice și eventual să vină cu o politică de căutare a unui loc de muncă pentru 6 luni… să se gândească la riscurile financiare pe care aceasta le presupune. Aici suma minimă pe zi capabilă să asigure supraviețuirea (casă și masă) este de 20 USD de persoană. Deci cel puțin 1200 USD pentru o pereche de două persoane pe lună..deci 7200 USD pentru 6 luni doar întreținerea zilnică minimă + biletele dus-întors spun 3000 USD (două persoane) + 2000 așa cum le place unora să dea firmelor de avocatură înseamnă o investiție de aproximativ 12.000 USD fără garanția succesului, adică a unui contract de calificare relevant. Ce înseamnă 12.000 de dolari în România…? … Nu trebuie să-ți spun pentru că știi. O soluție alternativă pentru cei aflați într-o astfel de situație ar fi să lase „balastul” acasă (adică soția)… va reduce costurile la jumătate și va câștiga uriaș în adaptabilitate și flexibilitate. Chiar și pentru cei care vin cu o viză de ședere, le-aș recomanda să-și lase soția și urmașii acasă până când se stabilizează cumva cu un loc de muncă rezonabil și o casă… dacă nu… să vină cu bani serioși… NZ nu este Canada sau cel puțin Australia unde sa se bazeze in caz de ceva la social… Pentru cei care locuiesc in Romania in orase cu perspectiva, au o pozitie economica (acasa) si profesionala si sa zicem 350-400 USD salariu pe luna… dupa parerea mea sunt clasa de mijloc din NZ. Aici, în zona Otago… oamenii consideră OK un salariu de 500 USD pe săptămână… adică aproximativ 1000 USD pe lună. Mâncarea mi se pare scumpă în comparație cu UE… dar benzina are un preț și mașinile sunt foarte ieftine. Inainte de a pleca din Romania, m-am dus la serviciul consular al Ministerului Afacerilor Externe sa aflu daca este obligatoriu mutarea domiciliului in strainatate pentru cei intelepti.
h resedinta permanenta in strainatate. Mi s-a spus că s-a renunțat la obligația „ștampilei” unui cetățean român cu domiciliul în străinătate din cauza confuziei birocratice cauzate de numărul tot mai mare de oameni care, după câteva luni, se întorc cu coada între picioare, mai ales din Canada… o fi adevărat..va fi fals… tind să cred că este adevărat având în vedere faptul că mulți dintre cei care pleacă au o situație economică peste medie în România… cei care se luptă și rămân sau nu au nimic de pierdut în România sau fac parte din categoria celor PUTERNICI care, chiar dacă trăiesc la limită, trag tare în speranța că mai devreme sau mai târziu va apărea, cu siguranță, treaba salvatoare,
Cât despre noile reglementări privind nivelul de cunoaștere a limbii engleze… sunt, în opinia mea, binevenite, cunoașterea rezonabilă a limbii fiind o condiție minimă pentru obținerea unui loc de muncă decent, cel puțin pentru un român.
A cere 6,5 la IELTS pentru cineva care vrea să vină în căutarea unui loc de muncă este o soluție mai realistă. În condiții de concurență acerbă fără o engleză decentă, șansele cuiva de a găsi un loc de muncă în domeniu, în special cu o viză de politică de căutare a unui loc de muncă, sunt aproape de 0. Pentru un chinez, este diferit… Chineza este vorbită în mod obișnuit în Auckland ..și ei angajați unul pe celălalt. Cei cu profesii „umaniste” se gândesc să supraviețuiască în NZ dând lecții private sau pentru economiști-manageri… pentru așa ceva este nevoie de un nivel minim de engleză echivalent cu un scor IELTS de divizia a 7-a Academic nu General Training (care în capitolul Cititul este o joacă de copii în comparație cu modul Academic).
REPET… Oricine are un IELTS sub 7 ani va avea greu să-și găsească un loc de muncă decent din cauza limbii. Cei care vorbesc engleza dur si inca primesc viza… le recomand sa faca din timp antrenamente de spate… eventual sa contacteze niste ciobani din zona Sibiului pentru a face un curs de tunsoare din timp… chiar spun ca castigi bine… pentru turele de noapte tine poate face aproximativ 5-6000 NZ $ pe lună… (în sezon).
Până la urmă, dragi compatrioți… Nu sfătuiesc pe nimeni să nu vină în NZ… dimpotrivă… este bine ca toată lumea să își încerce norocul și puterea. Dar pentru a face acest lucru calculând realist șansele de adaptare… la condițiile specifice acestei țări, investițiile asumate prin acest pas… avantajele sau dezavantajele asumate de NZ față de alte destinații… spun asta pentru că se pare că mulți decid să emigreze în NZ după ce am văzut câteva perspective turistice.
(Lukkass)
Lukas, o postare foarte interesantă despre NZ.
Din punctul de vedere al turistului venit cu viză de vacanță de lucru, se poate spune că este atotcuprinzător. Altfel, cred că ar trebui să mai trăiești puțin aici pentru a vedea că situația nu este exact așa cum o descrii tu.
De exemplu, treaba cu casa, in primul rand, nu este din “betioane subtiri” cum zici tu, chiar sunt din lemn si sunt constructii solide, unele au 70-80 de ani si sunt in stare perfecta. Problema infiltrațiilor este într-o foarte mică parte dintre acestea, în special apartamentele construite în ultimii ani în care s-a adoptat o soluție nouă pentru o izolare în esență bună, dar cu care nimeni nu s-a deranjat să o aplice corect. De aici scandalul, dar în niciun caz majoritatea caselor.
Geamurile termopan nu se poarta pentru ca sunt scumpe si nu e nevoie, aici in Akl nu e frig, iarna ar fi poate 5-7 gr, iar la pranz este vreo 13-15. Daca restul casei este izolata, totul este ok. Este adevărat că cele vechi nu sunt izolate, dar acestea sunt puține.
Prețul caselor este mare în orașe din cauza prețului terenului de sub ele, iar Queenstown nu face excepție, este unul dintre cele mai scumpe orașe din NZ (destinație turistică).
Inca ceva, comparatia cu R si un salariu de 3-400 de acolo este ridicola, pur si simplu. Eu și soția mea aveam fiecare acea sumă în R și, în afară de niște treburi casnice și ceva de mâncare, nu puteam face altceva. Aici cu 2 salarii, in mai putin de 3 ani le-am facut pe toate, am fost in vacanta, mi-am cumparat o casa (platim ipoteca, adica dar se poate) si o gramada de alte lucruri care nu-mi vin la celula acum (banii de la R cu care am venit aici au fost cam 7000USD, din care a trebuit să rezolvăm foarte multe urgențe – s-au terminat în 2 luni).
Ceea ce este cu adevărat important este engleza. Dacă ai o diplomă universitară și vorbești bine engleza (cât de bine vorbești este mai puțin important decât cât de bine înțelegi, dar asta este partea grea) nu durează mai mult de 2-3 luni pentru a te regăsi. Nu cunosc cazuri care să depășească această perioadă (nu mă refer la cei a căror engleză este la fel de bună ca coreeana mea). 6.5 la ielts mi se pare decent, aveam 7.5 si m-am chinuit vreo 2 luni sa le inteleg pasarea, nu vorbesc de jargon…
Chestia cu 20usd/zi de persoană cred că este exagerată. Adică, suma este dublă față de realitate. Un coleg de apartament costă aproximativ 100nzd/săptămână, iar mâncarea nu este atât de scumpă, decât dacă
tu o gatesti. În sfârșit, nu vreau să vă demontează postarea, care este foarte bună în general, vreau doar să clarific câteva lucruri din rezervor care au făcut ceva aici. Nu este ușor și, așa cum am spus, emigrarea nu este pentru toată lumea. Pentru cei care se gândesc să vină singuri și să-și aducă familia după aceea, din punct de vedere economic aceasta este o soluție perfectă, dar trebuie să se gândească dacă se vor confrunta singuri cu o astfel de încercare, fără sprijin moral.
Nu pot spune că este în regulă deloc. Respect…
Bravo
Mi-am facut casa in CHC, de tipul de mai sus. Este, apropo, singurul tip de casă de acolo și nu este nimic în neregulă cu stilul…
La inceput am ramas uimit si analizand problema am inteles ca este mai bine din multe puncte de vedere. Deși aparent structura este ca un bețișor de chibrit, să nu uităm că orice grindă de zăbrele arată așa. Foile de gips (gips-carton sau GIB, nu stiu sa le spun in RO) intaresc structura pastrand in acelasi timp flexibilitatea necesara. Am văzut chiar și case cu parter și două etaje făcute așa! Apoi știm cu toții că cel mai bun izolator este aerul, acel „vată” pe care l-am pus pe pereți este vată minerală (cum ar fi vata de sticlă) și are proprietăți izolante excepționale.
Clima din Christchurch (și cu atât mai mult din Auckland) nu necesită geam dublu. Am locuit în această casă 5 ani și nu am suferit niciodată de frig. Aveam un calorifer încorporat în peretele din sufragerie/sufragerie și am folosit calorifere cu ulei în celelalte camere. Aveam și încălzitoare de perete în baie și toaletă. Factura actuală a fost rezonabilă. Singurul lucru pe care l-am regretat a fost că nu am pus pompa de căldură reversibilă în living/sufragerie, aș fi putut să mă răcoresc și vara…
După cum a menționat Bravo, este o mare greșeală să încerci să raportezi totul către RO, trebuie să înveți felul local de a fi și să te adaptezi, să-ți reorganizezi prioritățile și, mai ales, să te bucuri de viață. Este greu (pentru unii foarte greu) la început, dar în timp vei obține o pace interioară care (cel puțin pentru mine) în România a fost imposibil de găsit.